Browsed by
Tag: bere



Budapesta din nou

Budapesta din nou

O să ajung să am mai multe articole despre Budapesta decât despre Cluj 😀 Deci iată că am făcut a treia noastră excursie în capitala Ungariei, unul dintre orașele mele preferate din Europa. Când mergi a treia oară într-un loc, lucrurile se schimbă oarecum. În prima noastră vizită, februarie 2013, am vizitat aproape toate obiectivele turistice importante, apoi ne-am reîntors anul trecut în august, când ne-am plimbat pe străzi ca să vedem atmosfera de vară.

De data aceasta am aflat cam cu o săptămână înainte că vom veni. Marian a fost invitat de către Boutiq' Bar să țină un seminar și să fie guest bartender pentru o seară și noi ne-am hotărât să transformăm asta într-o mini-vacanță. Am vrut să-i menționez în mod special pe cei de la Boutiq, pentru că au fost niște gazde foarte bune și ne-au ajutat să avem o vacanță frumoasă. Deși m-am gândit să scriu articolele despre Budapesta pe categorii, m-am gândit până la urmă că tot ordinea cronologică e mai interesantă.

Deci începem cu prima zi. Pornisem din Oradea devreme, îmbrăcați subțire după vremea călduroasă de acolo și am ajuns în Budapesta în frig și ploaie măruntă. Ne-am găsit foarte greu loc de parcare în centru (noroc măcar că duminica parcările sunt gratis) și am zis să ne începem ziua cu o cafea. Am intrat într-un Costa mai mult de curiozitate. E o cafenea în genul Starbucks. Am cerut un cappuccino mediu (cu caramel, beau cappuccino simplu doar unde merită să simt gustul cafelei) și am primit asta:

Sunt curioasă dacă pe cel mare mi l-ar fi servit într-un bol de supă.

Ne-am căutat apoi cazarea, însă era încă prea devreme, camera noastră nu era gata, așa că ne-am gândit să ne mai plimbăm puțin până o să fie. Ne-am oprit la Ben & Sophie pentru că am văzut afișul cu beri artizanale în vitrină. Eu am ales una cu ghimbir, miere și lămâie (deși lămâia cred că e doar feliuța aia de decor), dar oricum a fost interesantă. Se pare că berile artizanale au început recent să apară în Budapesta și devin din ce în ce mai populare.

Despre cazare o să vă povestesc multe, pentru că ne-am mutat de 3 ori, dar o să ajungem la asta când va fi timpul. Pentru prima dată nu m-am ocupat eu de cazare, ci băieții de la Boutiq, am primit doar adresa unde să venim, deci am avut super mari emoții pentru că nu știam unde o să stăm. Până la urmă ne-am cazat la Brody Apartments. Apartamentul pe care l-am primit a fost superb. De 4 persoane, mare, frumos, curat, super drăguț decorat, un fel de artsy-vintage, însă cu tot confortul lumii moderne. Avea un dormitor cu un pat imens, foarte confortabil (zici că dormeai pe un nor), baie cu walk-in-shower, o bucătărie-living mare și frumoasă și un al doilea pat secret undeva în tavan (dacă vă uitați în penultima poză vedeți niște cutii albe care folosesc atât ca spațiu de depozitare cât și ca scări pentru a ajunge la patul de sus. Și locația absolut perfectă, în centru, aproape de tot ce e important.

În continuare am făcut o mică plimbare, am ajuns la Biserica Szent Istvan, foarte aproape de cazarea noastră:

Apoi am mers să mâncăm la Vapiano. Am vrut să văd cum e, Marian mai fusese la unul în Berlin. Practic, Vapiano e un fel de autoservire mai fancy. Arată destul de bine, cu mult lemn și plante.

Ți se dă un card cu care îți cumperi tot ce vrei și la sfârșit plătești. Există secțiuni pentru paste, pizza, salate, antreuri, deseruri etc. (după cum v-ați dat probabil seama, specificul e italienesc). La unele produse, ți se dă un fel de telecomandă pe care o iei cu tine și când începe să vibreze și să iasă lumini din ea, înseamnă că mâncarea ta e gata, așa că duci telecomanda înapoi la bucătar în schimbul porției de mâncare.

Marian și-a luat niște bruschete și paste carbonara, iar la desert un Tiramisu, iar eu am încercat lasagna și o panna cotta cu gem de căpșuni.

Pentru că era foarte frig afară, ne-am petrecut puțin timp prin magazine să căutăm o căciulă, lucru care e mai dificil decât pare în aprilie. Până la urmă am găsit una pentru Marian. Am dat însă peste ceva târg de Paște-Crăciun :))) nu știu cum să-i zic… dar genul ăla cu tarabe de lemn, multe bunătăți, muzică live foarte faină… ne-am luat și noi un Kurtos care a fost foarte bun, n-aș putea însă să-l compar cu cel de la noi pentru că n-am mai mâncat demult.

Seara, cei de la Boutiq ne-au scos în oraș și am descoperit un fel de zonă plină de baruri în Budapesta, despre care nu am știut că există până acum. Ne-am oprit la Spiler Shanghai, un fel de loc hipster-asian, au și mâncare pe care noi nu am încercat-o că tocmai veneam de la Vapiano. Eu am băut doar ceva cidru sec și destul de bun.

Și am încheiat seara într-o altă locație cu beri artizanale, dar nici n-am făcut poze și nici n-as mai știi să-l identific.

Cu toate că vremea nu a ținut cu noi, Budapesta are încă multe de oferit.

Legea puritatii berii

Legea puritatii berii

Acum cateva zile, fiind la cumparaturi mi-a atras atentia o bere. Si nu pentru ca era ceva nou in comert, sau avea un pret prea mare/mic… avea scris cu litere de-ti sareau in ochi citatul "Conform legii puritatii germane din 1516". Cred ca in acel moment s-a vazut pe fata mea un LOL urias, mai ales ca acea bere era una de la noi din Romania. Am zis, hai sa o cumpar, sa vad si eu ce inteleg oamenii astia prin legea puritatii berii, nu ca as fi eu un mare specialist in bere, dar mai citesc totusi cate ceva.

Pentru cei care nu stiau legea germana a puritatii berii sau Reinheitsgebot 1516 a luat nastere in anul 1516 (n-as fi zis), in orasul Ingolstaldt din Ducatul Bavarez, fiind aplicata de catre bavarezi mai multe secole la rand si instalandu-se progresiv si in alte regiuni. Aceasta lege spune clar ca ingredientele din care se face berea trebuie sa fie doar apa, orz si hamei. Dupa cate observati lipseste un ingredient cheie, drojdia, dar pe acea vreme nu se stia de existenta drojdiilor si de rolul pe care acestea le au in obtinerea de alcool. Omul care a introdus aceasta lege a fost ducele Wilhelm al IV-lea si a fost creata in primul rand pentru asigurarea calitatii berii, controlul preturilor de fabricare si pentru a nu se mai folosi secara si grau in fabricarea berii, rezervele de cereale din acea vreme fiind in scadere. De apreciat cum gandea acest domn acum 496 de ani, asa-i? In continuare aceasta lege a continuat sa functioneze in regiuni din Germania, chiar in secolul 19 fiind aplicata pe intreg teritoriu, insa ea neavand aplicabilitate in alte tari.

In 1987 Curtea Europeana de Justitie a lasat Reinheitsgebot 1516 in "aer", permitand producatorilor de bere sa foloseasca orice ingredient pentru fabricarea produselor alimentare sa fie folosit si la fabricarea berii. Asta nu stiu daca este un lucru bun sau rau dar stiu sigur ca din acel moment au aparut beri noi, beri cu arome de fructe, condimente, sucuri, ierburi, radacini etc, care pana atunci nu puteau fi vandute sub numele de bere. Eu o vad sincer ca un progres, o evolutie, mai ales cand am norocul sa degust o bere belgiana cu cirese amare, sau un Samuel Adams invechit nu stiu cati ani in butoi de stejar.

Ca urmare a acestui eveniment, in 1993 germanii au revizuit Reinheitsgebot 1516, si au venit cu o noua lege imbunatatita Vorläufiges Biergesetz care specifica faptul ca pe langa apa, orz si hamei, berea contine si drojdii, insa Curtea Europeana de Justitie a respins aceasta lege, ea avand aplicabilitate doar in Germania. Deci berea germana nu respecta legea puritatii berii din 1516, ci versiunea din 1993. Ce descoperire am facut 😛

E bine de stiut ca nemtii nu se joaca cand e vorba de bere, dar de ce am gasit asa ceva pe o doza de bere romaneasca? Asa ca am trecut la degustare. In primul rand am citit eticheta pe care scria cereale, apa, hamei, drojdii si ceva stabilizatori si conservanti. Speranta mea ca un producator roman de bere sa fabrice bere dupa legea germana a fost spulberata :(. Stiu ca si orzul este o cereala, dar eu sunt convins ca prin "cereale" nu se refereau la orz. Cu conservantii nu as fi avut nimic, dar cu stabilizatori??

Bun asa, daca tot am dat banii pe ea hai sa si o bem. Producatorul mi-a recomandat-o sa o beau la 4 grade Celsius. Iarasi m-a apucat un ras bun. Dragi prieteni, fabricantii nostrii de bere ne recomanda sa bem berea cat mai rece, pentru ca atunci papilele noastre gustative ingheata si in acest fel nu mai putem simti defectele din bere. Asa ca am lasat-o sa se raceasca pana pe la 8-9 grade . Mi-am turnat-o in pahar si am mirosit-o. Dezamagitor. Am indraznit sa iau si o gura. Acelasi rezultat. Atunci de ce pe doza scrie "Conform legii puritatii germane din 1516"? Si mi s-a aprins beculetul! Pentru a vinde mai bine!

Dragi mici-mari producatori de bere romani, in loc sa fabricam o bere proasta si sa cream instrumente de marketing din legi celebre care la noi in tara nu se aplica, va rog mai bine deschideti-va o ferma de pui sau o fabrica de suruburi (cum zice amicul meu Fetcu Mihai)!

 

 

Tu cum bei berea?

Tu cum bei berea?

In dupa masa asta am reusit sa-mi fac putin timp si… in SFASIT mi-am facut si eu curatenie in calculator (nu mai intelegeam nimic). Printre multele fisiere de tot felul, mi-a iesit unul in fata: PAHARE DE BERE! Pfuuaai, folderul asta e de pe vremea cand incepeam sa invat si eu ce inseamna Berea si cum se serveste, degusta, etc (flash-back-uri multe nu gluma). Si pentru ca pe multi cunoscuti de-ai mei i-am vazut ca fac greseala sa bea o bere direct din sticla, nu ca ar trebui sa arzi in iad pentru asta, dar pur si simplu nu te poti bucura de toate aromele care nu se pot elibera decat intr-un pahar, am zis ca mi s-ar parea destul de interesant sa va prezint cateva din multele tipuri de pahare (recipiente) din care se serveste bere!

 

 

Dimpled mug

Unul dintre paharele old-time preferate ale patronilor de pe intreg globul dintr-un simplu motiv: pentru ca este facut sa reziste! Mie personal imi place ca are o toarta de care poti sa il tii, astfel incat temperatura corpului tau nu ajunge sa influenteze berea din pahar. Aspectul este atragator, este convex, iar gura este mai larga decat baza, ceea ce face ca aromele sa se elibereze mai repede. In aceste pahare adesea se servesc beri lager, insa recomandarile specialistilor sunt berile ale brune, bock si lager brune.

 

Shaker

Paharul fabricantilor de bere americani. Destul de intalnit pe la noi prin baruri, dar cu totul pentru un alt uz decat cel de servire al berii. La fel ca si mug-ul este recunoscut pentru durabilitate, decat pentru alte proprietati.

 
 

 

English pint

Acestea au un scop asemanator shaker-ului prin aceea ca sunt facute pentru beri de sezon, beri stout, bitter si beri porter. Se deosebeste de simplul shaker prin cateva diferente cheie. In primul rand exista o linie, pana la care se presupune a fi turnata berea. In al doilea rand, au ceva mai multe inflorituri decat simplul shaker. Exista in mare doua variatii. Prima are o curba fina ce acopera 2/3 in partea superioara a paharului – acestea sunt folosite de Guinness. A doua are o panta dreapta pentru doua-treimi din partea de jos, iar apoi o umflatura in apropierea varfului, care se indreapta la gura paharului.

 
 

Snifter

Indiferent daca e un pahar de coniac sau o varianta a lui, acestea sunt utilizate de cele mai multe ori pentru berile barley wines, eisbocks si imperial stouts. Ele au picior, sunt bulbucate in partea de jos si se stramteaza in tot drumul spre varf. Deoarece barley wines deseori au putina spuma, gura ingusta este de-ajuns in privinta asta, dar tot inhiba putin aroma, un compromis in schimbul imaginii elegante. Multe variante de pahar de coniac facute pentru bere au guri mai largi decat media din acest motiv.

 

 

Weizen

Paharul de bere clasica din grau germana este inalt, ingust si evazat la varf. Acest design accentueaza atat imaginea incetosata a unui clasic hefeweizen, dar de asemenea permite o spuma abundenta. Ele au de obicei o capacitate de 1/2 l de bere. Unul din dezavantajele acestor pahare este ca din cauza cantitatii de sticla expusa atmosferei, berea se incalzeste mai repede decat ti-ai dori intr-o zi calda de vara.

 
Scrisoare despre bere

Scrisoare despre bere

Am gasit azi pe desktop un fisier word cu numele "bere". Curiozitatea m-a impins sa-l deschid, iar continutul a fost atat de amuzant incat am zis ca trebuie neaparat sa-l impartasesc si altora.

Contextul: Marian a fost intrebat de catre un coleg (telefonic) care este diferenta intre o bere neagra si o bere guiness (stout)? Raspunsul lui Marian a fost "stai ca-ti trimit un mail". Iar mailul a fost urmatorul:

 

Draga X, ca sa intelegem mai bine o bere si cum se poate clasifica sau imparti, consider ca ar fi mai bine sa-ti explic cateva lucruri:

O bere (ca si in cazul vinului) se poate clasifica dupa mai multi parametri:

Exemple:

1. Stim ca dupa tipul de fermentare alcoolica (si implicit drojdiile folosite si felul de apa, daca are multe/putine minerale, nivel de ioni, duritate) berea se imparte in 2 mari clase (berea ale si berea lager, fermentatie la temperaturi inalte si fermentatie la temperaturi joase) si din cele 2 clase mari obtinem aproximativ inca 96 de cateorii de bere, bineinteles aplicand legislatia din tara producatoare.

Concluzie: Putem vorbi despre oricare dintre cele 96 de categorii de bere folosind 2 termeni generali: Ale si Lager. (Exemplu: clasificarea ne da voie sa includem berea pils si sa vorbim despre berea pils cu termenul general de LAGER, dar nu si vice-versa).

2. Berea se poate clasifica si dupa indicele IBU (dupa continutul de hamei folosit la 100 de litri, si felul de drojdie) (International Bitterness Unit = indicele de amaraciune, care imparte berea nu in functie de fermentare ci in functie de nivelul de amaraciune), din care se deduc  3 clase mari (iarasi in functie de legislatia tarilor producatoare).  Bere amara  (bitter beer, bitter ale), berea dulce (cu un continut mic de hamei si un tip de malt care prin procedeul de obtinere contine foarte mult amidon si zaharuri) si berea acra (cu un continut relativ mic de hamei, si de obicei cu o drojdie salbatica intalnita doar in cateva locuri pe planeta asta, ea ajutand foarte mult la gustul produsului final).

Concluzie: din indicele IBU rezulta 3 mari clase de bere, din care la randul lor rezulta mai multe categorii de bere in functie de nivelul acestui indice (exemplu: avem beri bitter si de fermentatie la temperaturi inalte, si de fermentatie la temperaturi joase; in functie de legislatia in vigoare  exista nivele ale indicelui de amaraciune din care rezulta clasificarea… DECI PUTEM VORBI DESPRE ORICE BERE (FIE EA NEAGRA, NEFILTRATA, LA TEMPERATURI JOASE SAU INALTE, DAR DACA EA ARE UN NIVEL IBU RIDICAT, legislatia ne da voie sa folosim termenul general de BERE BITTER.

3. Berea se mai poate clasifica dupa nivelul de alcool continut. Din aceasta clasificare rezulta 4 mari clase (iarasi legislativ, in functie de fiecare tara). Beri fara alcool (e un termen prost inteles, nu inseamna ca nu are alcool deloc, ci inseamna ca ai extras din el si ai lasat cat impune legea).  Beri light (in SUA sub 3,5 %, Italia sub  1,2%), beri alcoolice, si beri alcoolice tari. Din aceste 4 mari clase rezulta iarasi cateva zeci de categorii.

Concluzie: Cand vorbim despre o bere, fie ea neagra, nefiltrata, ale, aramie, pils, lambic, daca ea are foarte putin alcool (ma refer la nivelul acceptat de lege) putem vorbi la modul general despre ea ca fiind o BERE FARA ALCOOL. La fel si despre cele alcoolice tari, ele pot fi iar negre, nefiltare, pils, lager, keller. E logic, asa-i?

4. Berea se mai poate clasifica dupa culoare. Din aceasta clasificare (in functie de tipul de malt folosit si de nivelul indicelui de culoare specific fiecarei tari) ea se imparte iarasi in mai multe clase, dintre care 5 clase mari: berea blonda (obtinuta din malt blond), berea bruna (malt brun), berea aramie (malt de viena), berea cristalina (malt cristalin), berea neagra (malt negru).

Cum obtinem culoarea maltului?

Fiecare malt se obtine prin uscare si expunere la diferite temperature (prajire nu e tocmai termenul  corect folosit, pentru ca sunt malturi care se obtin prin uscarea cerealelor la 32 de grade timp de 24 de ore – malt blond).

Uscand maltul la limita arderii se obtine maltul negru. Din acest tip de malt si in functie de legislatia fiecarei tari se obtin toate berile negre (fie ele nefiltrate, lager, de fermentare la temperaturi inalte).

Concluzie: Putem vorbi despre orice bere (fie ea orice exemplu vrei), daca se obtine din malt negru si are nivelul indicelui de culoare corespunzator legislatiei in vigoare, folosind termenul general de BERE NEAGRA.

5. Berea se mai poate clasifica dupa: nivelul de transparenta, regiuni de origine controlata etc.

 

Sper ca ai dedus singur raspunsul intrebarii, dar ca sa fiu si mai explicit cu vedere la intrebarea ta CARE ESTE DIFERENTA DINTRE O BERE NEAGRA SI O BERE GUINESS (STOUT)? voi face o mica paralela:

Este ca si cum am vorbi despre diferenta dintre brandy si cognac. Orice cognac poate fi brandy, dar nu orice brandy poate fi cognac. Stim ca: orice brandy se obtine din fructe si se invecheste dar ca sa se numeasca cognac  trebuie sa corespunda unor parametri speciali: regiuni de productie, tipul de fruct folosit, specii din acei struguri etc.

Putem vorbi ca este o diferenta mare intre brandy si cognac, dar putem afirma pe deoparte ca cognacul este “inclus” in brandy (el fiind un brandy mai “special”).

 

In concluzie, raspunsul corect la intrebarea CARE ESTE DIFERENTA DINTRE O BERE NEAGRA SI O BERE GUINESS (STOUT)? este:

Berea Guiness (stout) este o bere neagra care corespunde si se produce dupa anumiti parametri (cereale folosite, tipul de fermentare, drojdii, etc). Deci, orice bere sout (Guiness) este o bere neagra, dar nu orice bere neagra este un Guiness (stout). Ce comercial am fost J.

Descrierea berii stout in general:

Berile stout au o aroma plina si placuta si un profil fin care este bogat, fara a fi grauntos. Un caracter de malt prajit care este asemanator caramelului si ciocolatei ar trebui sa fie evident – fin si nu amarui. Aromele de orz prajit asemanator cafelei si maltului prajit (ciocolata si asemanator nucilor) sunt proeminente. Amareala este moderata, nu tare. Gustul si aroma de hamei sunt optionale dar nu ar trebui sa copleseasca balansul general daca sunt prezente.

Parametri generali:


Grade Plato:1.038-1.056 (9.5-14 ºPlato)


ABV:3.0-9%


IBU: 20-40

SRM: 20+ (indicele de culoare)

           

 

 

Ce trebuie sa stii cand comanzi bere

Ce trebuie sa stii cand comanzi bere

Nu stiu cum sunteti voi, dar mie imi place ca atunci cand platesc ceva, sa primesc servicii de calitate. Problema e ca exista o anumita preconceptie ca la noi nu am putea primi asa ceva. Eu cred ca atunci cand clientul are informatia necesara si cere ceea ce trebuie, pana la urma si cei care ofera serviciile respective trebuie sa ridice putin standardele profesionalismului.

Nu am fost foarte surprinsa de exemplu cand intr-o zi, intr-o cafenea, am sorbit din cafea si am spus "e un pic cam arsa" si un prieten mi-a raspuns "nu stiam ca se poate arde cafeaua".

Asa ca am stat si m-am gandit si l-am rugat si pe Marian sa ma ajute si uite asa am initiat o serie de articole care incep cu "Ce trebuie sa stii cand comanzi…" unde veti gasi informatia necesara pentru cand mai iesiti intr-o cafenea/ceainarie/bar/club/restaurant si va comandati anumite bauturi. Sa stiti ce trebuie sa comandati, cum si mai ales ce trebuie sa primiti. Adica toate informatiile necesare pentru a stii daca ati primit un serviciu de calitate sau nu. Si am inceput cu berea, pentru ca e printre cele mai consumate la noi.

Lucruri de baza pe care trebuie sa le stii despre bere

Desi o sa ajungem la informatii mai interesante, luati aceasta sectiune ca o "legenda".

  • Ingredientele principale: orz, apa, hamei, drojdie
  • Exista aproximativ 90 tipuri de bere si 5000 de varietati. Mai jos va voi prezenta pe scurt cateva mai importante sau pe care o sa le mai regasiti prin articol.
  • Berea nu ingrasa. 100g de bere lager de exemplu are doar 34 calorii, adica echivalentul unei cantitati similare de suc de portocale. In plus, deoarece contine multe vitamine si saruri minerale, consumul moderat de bere este considerat sanatos (pe z un pahar pentru femei si doua pahare pentru barbati).
  • Berea lager este o bere de fermentatie la temperaturi joase (de ex. Stella Artois, Carlsberg, Peroni, Heineken), berea ale este o bere de fermentatie la temperaturi inalte (acestea fiind cele doua clase mari in care se imparte berea)
  • Berea pilsner este o bere lager clasica, blonda, limpede, parfumata, gust sec (de ex. Beck's, Tuborg, Ursus)
  • Berea lambic ese o bere belgiana care se produce prin fermetatie spontana si contine aproximativ o treime grau si hameiuri invechite. Prin amestecare unei beri lambic maturate cel putin doi-trei ani si una mai recente, se obtine berea gueuze.
  • Berile strong ale sunt beri ale cu o concentratie ridicata de alcool, berile bitter ale au o aroma de hamei mai accentuata, deci sunt mai amare.
  • Berile de abatie sunt beri cu denumirea si reteta calugarilor, dar produse industrial (de ex. Leffe)
  • Berile porter si stout sunt beri inchise la culoare, cu arome de cafea. Berea stout (de ex. Guinness) e mai robusta.
  • Bières de garde sunt caracteristice nordului Frantei si sunt preparate in mod normal din diferite malturi si supuse unei refermentari in sticle.

 

Paharul in care iti este servita berea

  • Daca comandati o bere de fermentatie la temperaturi joase, aceasta trebuie servita intr-un pahar inalt si subtire, pentru a reduce cat ma mult contactul cu aerul. Aceste beri nu au un miros clar, deci trebuie evitata dispersia aromei
  • Berile de fermentatie la temperaturi inalte au o aroma mai puternica si se servesc in pahare mai largi.
  • Paharele cu maner au avantajul ca nu prindeti de pahar cu degetele, deci nu-l incalziti.
  • In general nu este recomandat consumul direct din sticla, cu putine exceptii (Corona Extra)

Temperatura

Prejudecata: berea trebuie sa fie cat mai rece.

Nu e neaparat asa. Fiecare bere trebuie servita la o anumita temperatura pentru ca gustul si aroma sa fie optime. De obicei aceste temperaturi ar trebui mentionate pe sticla. In principiu, temperatura de servire creste direct proportional cu densitatea, volumul si concentratia alcoolica.

  • Berile blonde, usoare sau delicat aromate (lager, pils, ice, weisse) se servesc la 5-9°C
  • Berile cu aroma de fruct se servesc la 7-9°C
  • Berile bitter ale sau brown ale se servesc la 8-10°C
  • Berile ale se servesc la 10°C si strong ale la 11°C
  • Berile de abatie se servesc la 12°C
  • Singura bere care poate trece de 13°C este barley wine (temperatura indicata este de 15,5-16°C)

Servirea berii

Ceea ce caracterizeaza o bere in faza de consum este persistenta aromei. Deci, servirea trebuie sa se faca la o temperatura optima (vezi specificatiile de mai sus). Se recomanda a se turna lent din sticla/cutie/dozator, paharul fiind tinut usor inclinat pana la umplerea a trei sferturi din capacitatea sa, dupa care operatiunea se efectueaza ceva mai rapid, pentru o spuma de calitate (fara sa dea pe dinafara).

Spuma

Rolul propriu-zis al spumei este de a proteja berea de la oxidare. Din cauza asta, "gulerul de spuma" trebuie sa fie perfect.

  • Cea mai compacta spuma este de doua degete, care trebuie sa apara la berile pils, pentru a proteja gustul si aromele
  • La berile bitter ale, spuma excesiva este considerata un defect

Combinatia dintre bere si mancare

La fel cum anumite tipuri de vin merg bine cu anumite tipuri de mancare, si berea poate insoti alimentele.

  • Felurile de mancare delicate se combina cu beri usoare si blonde, iar felurile dense cu beri brune
  • Daca vreti sa beti bere la o pizza, trebuie sa alegeti o bere care nu e foarte intepatoare, apta sa sustina aciditatea rosiilor. De exemplu Kölsch. Nu alegeti beri lager (blonda si usoara), pentru ca va fi digerata greu.
  • Berea lager ar merge bine la o supa de zarzavat verde
  • La o supa de legume merg bine berile rosii irlandeze
  • Berile blonde si robuste, cum sunt cele italienesti sau olandeze, merg bine cu feluri de mancare italienesti (paste, risotto) si supe.
  • Carnea alba (pui, curcan, prepelita) ar trebui insotita de o bere lager blonda, nepasteurizata (satisface setea) sau o bere pils (aroma fina de hamei).
  • Carnea rosie merge bine cu o bere belgiana, cu mai mult alcool si mai puternica, sau franceza. De asemenea, cu ale sau bitter ale englezesti.
  • Pentru vanat si friptura sunt indicate berile ridicate in malt, de tripla fermentatie (lager, ale), cu concentratie ridicata de alcool, sau berile bock, cu aroma intensa si consistenta de malt si hamei
  • Cu carnea de miel merg bine berile englezesti, pentru ca au un continut ridicat de hamei, sau varietatile frantuzesti bières de garde.
  • Carnea de porc merge cu berile weissbier bavareze, sau red ale irlandeze.
  • Cu carnaciori sau carnati aromati merg bine berile weizen, sau lager brune de München.
  • Produsele din peste merg bine cu beri usoare, reci, cu gust dulceag.
  • La branzeturi merg bine berile cu aromele cele mai puternice. Cu cat branzeturile sunt mai maturate, cu atat concentratia de alcool a berii trebuie sa fie mai mare si gusul mai ferm
  • Dulciurile cu cafea, sau cele care se consuma cu lingurita (de exemplu tiramisu) merg bine cu berea stout.
  • Dulciurile pe baza de fructe se insotesc cu beri usoare, in special beri cu cirese sau cu zmeura
  • Dupa masa se recomanda berile cu o concentratie alcoolica ridicata
AWSOM Powered