O lună fără carne

O lună fără carne

Din 9 septembrie până în 9 octombrie nu am mâncat carne. Am mâncat pește și alte produse de proveniență animală în schimb (ouă, lactate), asta așa pentru full disclosure. Pentru că în perioada aceasta m-a întrebat lumea care e faza (și după am fost întrebată de ce am reluat consumul de carne), m-am gândit că aș putea să explic mai pe larg aici.

N-am fost întotdeauna o fană a vegetarianismului sau a veganismului, cred că din două motive. În primul rând din cauza lucrurilor pe care credeam că le știu despre alimentația sănătoasă și în al doilea din cauza veganilor extremiști, știți genul ăla care nu doar că nu consumă produse animale, dar te face pe tine să te simți prost că o faci. Mă enervau așa mult genul ăsta de oameni că nu puteam fi de acord cu ceva ce ei promovează. Deci dacă cumva ești un vegan extremist, să știi că TU ești cel mai mare deserviciu făcut stilului de viață vegan.

În ultimul an sau cam așa însă s-au produs niște schimbări pentru mine. Am început să-mi pun mai multe întrebări în privința lucrurilor care mi-au fost date de-a lungul vieții ca niște axiome, să pun totul la îndoială și, pe de o altă parte care nu are nici o legătură cu prima, să descopăr că nu îmi place carnea. Deci pe bune, așa, total independent de orice factor, nu-mi place carnea. Nu visez niciodată la produse din carne, nu îmi face plăcere să mănânc un cârnaț, o ceafă de porc și nici măcar un piept de pui. Visez la feluri de mâncare care includ carne, asta da, dar nu carnea în sine. De cele mai multe ori aș zice că nu mă deranjează și în principal o mănânc din lipsă de alte variante, lucru care a rămas și acum valabil și o să aprofundez mai încolo. Lactatele în schimb îmi plac foarte tare, atâta doar că nu mă simt excelent după ce le mănânc.

Am început încet încet să admir veganismul, însă nu m-am simțit niciodată cu adevărat pregătită să îmbrățișez un astfel de stil de viață. Trebuie să vă spun înainte de toate că sunt o tonă de legume de care nici măcar nu pot să mă ating, deci pentru mine o viață vegană părea una foarte tristă din punct de vedere culinar. Și apoi am văzut un videoclip de la Kalel, o vloggeriță pe care o urmăresc de ceva vreme, care a schimbat multe pentru mine.

 

Având în vedere că e foarte lung, o să presupun că majoritatea nu s-au uitat la el, așa că vă fac un rezumat :))

Practic Kalel povestește despre ce se întâmplă în industria cărnii, în video-ul ei are și niște imagini mai light, dar puteți găsi la ea în descriere o listă de filmulețe de urmărit dacă vă interesează, care probabil sunt mai "grele". Nu o să bat eu mult câmpii despre asta, ideea e că fermele de animale torturează aceste animale pe tot parcursul vieții lor practic (vacilor li se rup coarnele și sunt înfierate, puilor li se taie ciocurile, puii de sex masculin sunt aruncați într-un fel de mixer ca să moară, porcilor li se taie testiculele fără nici un fel de anestezie etc.), asta ca să nu mai vorbim despre lipsă de spațiu, mizerie, mâncare ok și așa mai departe. Gândiți-vă bine dacă vreți să vedeți și imagini pentru că pentru mine au fost un pic cam mult. În afară de aceste lucruri absolut îngrozitoare, industria cărnii este și un imens factor poluant și o cauză principală a încălzirii globale.

Am povestit cu mulți oameni despre subiectul acesta și vreau să vă zic că nu sunt neapărat împotriva consumului de carne propriu-zis. Adică dacă omul e să fie carnivor (și nu sunt 100% convinsă că asta e adevărat, dar nu-s convinsă nici că nu e, e un subiect despre care încă mă documentez), nu văd de ce ne-am împotrivi noi legilor naturii. Doar pentru că leul mănâncă o gazelă, asta nu înseamnă că leul e un personaj negativ. Ce este însă deranjant e modul în care ajunge carnea respectivă la noi în farfurie. Și sunt convinsă că orice iubitor de animale ar fi de acord cu acest lucru, problema e că suntem destul de ignoranți în ceea ce privește această industrie și cred că într-o oarecare măsură ne dorim să fim (cine a zis că ignoranța e fericire, știa despre ce vorbește).

Au fost totuși două lucruri pe care le-a mai specificat Kalel și care pentru mine au pus punctul pe i:

1. E greu să treci de la carnivor direct la vegan. Dacă chiar îți dorești să faci o schimbare, trebuie să o iei încet, să renunți la un lucru, să te obișnuieși fără, să-i găsești înlocuitori și abia apoi să renunți la următorul etc.

2. Un mic efort e mai bun decât nici un efort. Chiar dacă asta înseamnă lucururi mici, cum ar fi să nu mănânci carne o zi pe săptămână sau o zi la două săptămâni, sau pur și simplu să fii mai atent la proveniența cărnurilor pe care le consumi.

 

Mai am încă destul de multe de povestit despre subiectul acesta, în principal despre cum a fost această lună pentru mine și de ce a fost doar o lună, așa că o să continui în alt articol.

Imaginea este luată de pe Dreamstime.com


8 thoughts on “O lună fără carne

    1. Pentru ca nu vreau sa sustin financiar o industrie care tortueaza animalele.Ideal ar fi bineinteles sa nu mai cumpar carne deloc, nu doar o luna, dar momentan asta e efortul pe care am putut sa-l fac.

  1. eu nu mai mananc carne de un an (nici peste) si lapte de 4 luni. e ok, nici inainte nu muream dupa carnati, fripturi samd. am mai multa energie decat inainte, dar trebuie sa ai mare grija cu ce inlocuiesti carnea si sa nu o dai pe nuci si seminte ca te ingrasi. eu am acum un stil vegetarian, adica mancare gatita fara carne. mai mananc cate un ou din cand in cand. carnea se poate inlocui cu ciuperci, soia, desi nu e cea mai sanatoaa varianta. orezul, luntea, fasolea, cartofii sunt si ei o varianta in trecerea catre vegan.

    1. Te admir, felicitari 🙂 Eu inca mai am de invatat la capitolul nutritie, recunosc, nu stiu inca toate variantele corecte de inlocuire, e unul dintre motivele pentru care nu m-am aruncat inca in asta complet.

  2. Sunt sigura ca ai dreptate in privinta industriei carnii. Nu am urmarit clipul dar te cred. 

    Sunt foarte multe lucruri gresite in lumea asta si cu toate astea noi continuam sa le ignoram, sa nu luam masuri. Poate pentru ca suntem prea slabi, poate pentru ca ne convin.

    Eu ii admir si felicit pe vegetarieni. Cred ca m-ar avantaja un stil de viata fara carne si produse de origine animala pentru ca mie aceste produse imi fura energia. Iar organismul meu se intelege cel mai bine cu legumele. Cu toate ca nici pe ele nu le tolereaza 100%. Cred ca cel mai bine se intelege cu aerul. :)) 

    1. Mie mi-a placut sa mananc fara carne, dar din pacate momentan in Romania poti fi vegetarian doar daca gatesti mult acasa. Iar acum eu nu prea am timp 🙁

  3. Intr-un fel, e destul de ciudat sa te gandesti la asta. Inteleg ca ceva nu e prea placut, insa cam asta e rolul animalelor, chiar daca sunt puse in suferinta in situatii destul de neplacute. Nu stiu exact daca asta e si mentalitatea vegetarienilor. Totusi, e de apreciat acest lucru. N-as spune asta din perspectiva unei iubitoare de animale, ci din perspectiva unei persoane care mananca zilnic carne.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

AWSOM Powered