Browsed by
Category: Ungaria



Hajduszoboszlo Iarna

Hajduszoboszlo Iarna

Dupa cum veți putea citi (sau ați citit deja) în noua pagină Despre a blogului, am schimbat direcția acestui blog și sunt foarte entuziasmată să vă povestesc despre călătoriile mele. Și o să încep cu o vacanță de la începutul acestui an, despre care nu am apucat sa vorbesc încă.

Așadar, la sfârșitul lui februarie, mi-am întrebat soțul ce ar vrea el să facem de ziua lui. Mi-a zis că și-ar dori să plecăm undeva. Am făcut o căutare rapidă la locuri unde am putea pleca, să fie cât de cât aproape ca să putem ajunge cu mașina (e prima noastră ieșire din țară cu mașina doar noi doi, și n-am vrut să ne aventurăm prea departe încă) și pentru că eram amândoi destul de obosiți, un loc unde să ne putem relaxa. Deci nu căutam un city break unde să umblăm ore întergi de la obiectiv la obiectiv, ci mai degrabă niște ape termale, un spa etc. Așa am ales Hajduszoboszlo, pentru că sincer ne place în Ungaria, e aproape, am găsit niște oferte bune și am citit niște review-uri ok. Ungaria e plină de ape termale și Aquapark-uri, însă la multe am citit recenzii că apa ar fi prea rece pentru iarnă așa că am zis să mergem la sigur.

Drumul până acolo e destul de scurt, localitatea fiind destul de aproape de graniță. Din Cluj am făcut cam 4 ore jumate cu tot cu opriri. Ca tips and triks, dacă mergeți prin Ungaria cu mașina vă trebuie în primul rând vignettă (există una valabilă o săptămână și o puteți cumpăra direct din România) și bine de știut, combustibilul e mai ieftin în Ungaria.

Pentru cazări sunt extrem de multe opțiuni bune și ne-a luat mult să ne hotărâm ce vrem. Până la urmă am ales Apartamentele Elek pe care le-am rezervat de pe booking. Proprietarii au fost drăguți și ne-au lăsat să ne cazăm mai devreme, locația e excelentă, cam la 5m minute de mers pe jos de băi. Am primit de la proprietari și o hartă pe care ne-au desenat o scurtătură până acolo. Am stat într-un apartament super drăguț în care am avut o bucătărie mică, o masă de dining, o canapea, un televizor, o baie super comfortabilă (cu încălzire în pardoseală, cea mai faină senzație din lume) și separat un dormitor. Am avut wi-fi foarte bun, a picat la un moment dat dar cum i-am anunțat pe proprietari cum s-au grăbit să-l repare și foarte important pe timpul iernii, căldură (aveau un fel de calorifer/aer condiționat de unde puteai să setezi și să dea aer cald și rece, deci mă gândesc că și vara e răcoare). Ne-a plăcut foarte mult totul, aș zice că a fost una dintre cazările noastre preferate per total. Plus că a fost și super ieftin (s-ar putea ca asta să fie și din cauză că a fost extra-sezon), proprietarii au fost niște oameni extraordinari, care la plecare ne-au și făcut cadou un vin spumant unguresc. Recomand această cazare cu căldură, nota de pe booking nu e degeaba. Pentru că sunt singurele poze pe care le am din stațiune, o să le pun pe toate.

 

Pentru băi am fost la Aqua Palace, cea mai bună opțiune pe timp de iarnă. Sinceră să fiu, n-am prea avut chef să-mi car după mine aparatul foto, așa că nu am ce să vă arăt de aici, dar o să încerc să descriu cât mai viu. Intrarea costă 3200 HUF de adult pe timpul iernii (echivalentul la aproximativ 45 lei). Noi am avut un super noroc că am prins data de 29 februarie, când intrarea a fost la jumătate de preț. Am intrat doar în clădirea cu băi, din câte am înțeles mai există una cu surf pentru un preț suplimentar.

Vestiarele sunt super organizate, și în timp ce vă povestesc asta vă rog să știți că nu prea am fost în ultimii ani la nici un aqua park, deci am fost un pic de om preistoric și n-am știut să folosesc nimic 😀 Ne-au dat brățări, cu ajutorul cărora îți găseai vestiarul și-l deschideai. Nu era extrem de multă lume nici la vestiare, probabil tot din cauza anotimpului. Mi-a plăcut că erau multe cabine în care să te schimbi, dușuri și uscătoare de păr. Și cel mai important, curățenie.

Bazinele de la parter erau toate tematice și toate cu apă caldă. Preferatele mele au fost Baia Gange și Baia Marină, care aveau multe locuri unde puteai sta și să prinzi jeturi de apă cu ajutorul cărora primeai practic un hidromasaj. Baia Cinema e foarte interesantă, doar apa super caldă, nu puteam sta prea mult în ea, Baia Peșteră mi-a plăcut, dar parcă era prea multă lume și Baia de Gheață (care era caldă) avea prea mulți copii în ea. Celelalte nu m-au prea atras. Tot aici erau și șezlonguri, mai mult ca să-ți ții prosopul pe ele și o eventuală sticlă de apă, nu-i ca și cum faci plajă în februarie.

La primul etaj era o piscină pentru copii mici și zona de Welness. O altă facilitate super pe timpul iernii sunt saunele, care sunt gratuite. Au mai multe tipuri de saune, noi am încercat-o doar pe cea cu infraroșu, de două ori. Au și aici un mic bazin pentru când ieși din saună, dar apa e foarte rece și nu am îndrăznit să intru. Ne-am luat și un masaj într-o zi, unul simplu de relaxare și a fost super. Iar la ultimul etaj mai este o piscină, nu e foarte adâncă, apa e o idee mai rece și e mai potrivită pentru înot. Era complet goală când am urcat noi așa că am dat câteva ture de bazin.

Despre ce e de făcut în stațiune… păi, mai nimic. E un orășel foarte mic și în februarie cam totul se închidea pe la 21. Am încercat în prima zi un restaurant de lângă băi, am observat că pe aici se practică platourile de două persoane. Ne-am luat unul, mâncarea a fost așa, super demodată, multă mâncare, ok la gust, dar nu prea specială, efectiv bucăți de carne, cartofi, orez, legume, toate aruncate împreună. Am primit însă o recomandare pentru restaurantul din Hotel Nelson (pe care îl luasem la un moment dat în considerare și ca opțiune de cazare). E mai prin centrul stațiunii, dar e ceva de mers pe jos până acolo din zona băilor, unde era și cazarea noastră. Mâncarea însă a fost excelentă, am mâncat de 3 ori. Din ce îmi amintesc am încercat supa de pește, vinete, omleta, foie gras (cel mai bun pe care l-am încercat până acum), pulpă de pui în vin și iaurt cu salată și cartofi, ceva paste, însă deși toate au fost foarte bune, ce ne-a dat pe spate a fost desertul, unul simplu: biscuiți, mousse de ciocolată albă și sos de caramel sărat.

Prețurile sunt destul de ieftine (pentru mine e valabil în Ungaria în general), nu prea vorbește nimeni engleză, dar ați putea avea noroc la română. Cam orice semn sau meniu are și o variantă în română. Pentru câteva zile de relaxare pe timpul iernii eu zic că e super. Dacă m-aș întoarce vara? Nu știu sigur, tind să cred că sunt locuri mai spectaculoase de vizitat.

 

Summer Trip 2015 – Budapesta

Summer Trip 2015 – Budapesta

Trebuie să recunosc că sunt destul de entuziasmată să vă povestesc despre road tripul nostru de vara asta. Am avut multe emoții înainte să pornim, în special pentru că a fost prima noastră ieșire cu mașina din țară, dar și din multe alte motive pe care vi le voi povesti pe parcurs. Până la urmă însă a fost minunat. După vreo două-trei luni de pregătiri intense, ne-am făcut bagajele, ne-am luat doi prieteni și am pornit la drum. Prima oprire: Budapesta.

Budapesta e momentan primul și singurul oraș european în care ajung a doua oară. Am mai făcut un city break aici în februarie 2013 și dacă vă interesează puteți citi despre primele mele impresii, muzee, grădina zoologică, strada mea preferată și zona castelului.

De data asta însă a fost vară, un avantaj superb pentru oraș și am văzut Budapesta într-o lumină complet nouă, plină de viață. Ce-i drept, când am ajuns noi încă era și Szigetul, deci cred că vă puteți imagina atmosfera aia faină de festival în plină vară. Oricum, ceva deosebit. Și pentru că am fost deja prin toate muzeele, de data asta am putut doar să ne bucurăm de oraș.

Am ajuns în Budapesta undeva pe la ora 13:00 și ne-am cazat la Kelet Apartment. Am făcut toate cazările pentru această excursie din prima seară în care ne-am hotărât să mergem, deci acum vreo 3 luni. Am căutat apartamente cu 4 locuri și trebuie să recunosc că varianta asta a fost super câștigătoare din punct de vedere al prețurilor. Apartamentul din Budapesta era într-o clădire veche, de aia cu tavan super înalt, fix lângă o stație de metrou și câteva de autobuz. Cu metroul am mers cam 3 stații până în centru. Am avut un dormitor cu pat dublu (pe ăsta l-am luat noi) un living cu o canapea extensibilă dublă (unde au dormit prietenii noștri, au zis că a fost foarte confortabilă oricum), o bucătărie, un hol cu o oglindă mare și două băi: una cu toaleta și una cu cada și dușul. Mie apartamentul mi s-a părut imens, probabil și din cauza tavanelor. Pozele sunt luate de pe booking:

Pentru că am ajuns un pic cam devreme și încă proprietarul nu apucase să facă curățenie am mai stat la o terasă din apropiere vreo oră, unde am băut ginger ale până m-am săturat. Am prins probabil cea mai călduroasă zi din toată vacanța noastră. Apoi am făcut un duș și am dormit cu toții vreo oră (asta n-a fost plănuită, dar se pare că eram obosiți), apoi am pornit spre restaurant că ne era foame. Am hotărât să ne întoarcem pe strada noastră preferată, Paulay Ede (puteți găsi linkul cu articolul despre ea mai sus) la restaurantul unde am mâncat una dintre cele mai bune cine din viața mea: VakVarjú Étterem. Bineînțeles că în doi ani s-a mai schimbat meniul, așa că de data asta am încercat un piept de pui la grill cu ierburi și condimente verzi cu salata verde cu citrice și cremă de avocado servit într-un coș tortilla de grâu. Pot să vă spun din nou că a fost absolut incredibil. Plus că de data asta am avut surpriza ca ospătarul să știe românește. Boutiq’ Bar era închis pentru renovări, așa că am trecut direct la Sugar!, unde de data asta ne-am delectat cu una dintre cele mai bune înghețate ever. Preferata mea a fost popping candy.

Acum în sfârșit odihniți, curați și hrăniți, am putut să o luăm la pas prin oraș. Ne-a impresionat să vedem într-un parc, pe super căldură, că se oferea apă gratis în pungi de plastic (am luat și noi două să ne hidratăm, oricum, la temperaturile alea a picat super bine). La un moment dat am dat peste roata asta mare (care presupun că era aici din cauza festivalului Sziget) și n-am ratat ocazia să vedem Budapesta de sus.

Mai departe ne-am îndreptat spre partea Buda a orașului, spre castel și am trecut podul peste Dunăre.

Am urcat din nou cu furnicularul și pe când am ajuns sus era deja întuneric, numai bine cât să ne ofere ocazia de a vedea Budapesta în lumini. Am fost un pic dezamăgită să descopăr că în Bastionul Pescarilor trebuia să plătești intrarea (în 2013 era gratis) și mi-a părut un pic rău că n-am apucat să vizităm interiorul Palatului Parlamentului, pentru că se închide destul de devreme. Am înțeles că e mult mai impresionant decât castelul. Dar asta e, singur ne vom reîntoarce.

După ce ne-am reîntors în partea Pesta, ne-am mai oprit la o terasă la două pahare de vin (eu) și ce și-or mai fi comandat ceilalți. Și de aici nu-mi amintesc în mare detaliu cum am ajuns înapoi la apartament, țin minte doar că a fost foarte cald noaptea și a bătut vântul tare, așa că n-am dormit extrem de bine. Dar mă bucur că am reușit să ne întoarcem în acest minunat oraș și să-l vedem într-un anotimp mai vesel.

Ultima zi în Budapesta

Ultima zi în Budapesta

Când ne-am trezit duminică şi am văzut că afară nu mai plouă, ci ninge, ne-am bucurat sincer. Ne-am zic să dacă am putut petrece trei ore în Grădina Zoologică pe ploaie, ne descurcăm liniştiţi cu o ninsoare. Aveam plănuit pentru ultima noastră zi în Budapesta să vizităm partea Buda (noi eram cazaţi în Pesta), în special castelul Buda.

Doar că pe când ne-am coborât din tramvai, am ajung la concluzia ca "banala" ninsoare era de fapt un adevărat viscol şi de-abia ne puteam ţine ochii deschişi. Am renunţat la ideea de a urca pe jos până în cetate, în primul rând din cauza vremii şi în al doilea rând pentru că voiam să ne păstrăm energia pentru a vedea obiectivele turistice. Astfel că am ales varianta furnicularului.

Read More Read More

O seară pe Paulay Ede

O seară pe Paulay Ede

Staţi liniştiţi, Paulay Ede nu e vreun amant misterios , ci o stradă din Budapesta. Pe această stradă ne-am petrecut o minunată seară de sâmbătă şi am descoperit trei locuri incredibile şi de aceea vreau să vi le împărtăşesc şi vouă. Dacă aveţi drum în capitala Ungariei, neapărat treceţi Paulay Ede în itinerar (nu vă faceţi griji, e în centru).

Povestirea noastră începe cu acea după-masă ploioasă de sâmbătă când ne-am plimbat prin Budapesta fără umbrelă. Aţi putut citi şi vedea în ultimele două articole muzeele pe care le-am vizitat, plus una bucată Grădină Zoologică. Ne-am întors la hotel, am făcut un duş fierbinte, ne-am schimbat în haine uscate şi ne-am decis unde să mâncăm în acea seară. Deşi îmi pregătisem de acasă o listă cu restaurante bune de vizitat, le-am lăsat deoparte şi am căutat ceva rapid pe Foursquare (mulţumim divinităţii internetului pentru wi-fi în hoteluri). Pentru că doream să vizităm un anumit bar în acea seară (despre care o să citiţi ceva mai jos), am vrut să mâncăm undeva aproape, aşa că m-am bucurat să găsesc un local cu review-uri ok pe aceeaşi stradă.

Şi iată-ne pe Paulay Ede, la VakVarjú Étterem, un restaurant care pe mine sincer m-a dat un pic pe spate. De cum am pus piciorul înăuntru am fost întâmpinaţi, conduşi la o masă şi serviţi ca la carte. V-am zis de muzica live la pian? Şi deşi mai batem noi destul de multe ori câmpii cu ce înseamnă o servire impecabilă, iar aici a fost de-a dreptul excepţională, nu se compară nici pe departe cu mâncarea. Probabil cea mai bună mâncare pe care am gustat-o în viaţa mea. Eu am mâncat piept de pui cu sos chanterelle servit cu o tortilla umplută cu brânză de capră şi legume la grătar. Nu ştiu cum sună, dar credeţi-mă pe cuvânt că e cel mai balansat fel de mâncare ce mi-a atins vreodată papilele gustative. Atât de bun că nici măcar nu-mi amintesc ce a mâncat Marian, ştiu doar că aproape n-am vorbit deloc pentru că eram prea fermecaţi de ceea ce afla în farfuria noastră. Despre desert nici nu vă mai zic, un deliciu!

După o cină minunată, am pornit în căutarea barului pentru care venisem. Problema era că uitasem numărul şi strada era destul de lungă, aşa că am pierdut cam 15 de minute mergând în direcţia opusă. Însă cum tot răul e spre bine, aşa am reuşit să descoperim al doilea loc deosebit din acea seară: Sugar! Nu ştiu dacă v-aţi imaginat vreodată cum arată un Candy Land, dar cred că ceva în genul ăsta ar fi. Un fel de rai al dulciurilor: de toate formele şi culorile, prăjiturele, cupcakes, macaroons, marshmallows, jelly beans, acadele, jeleuri, gume de mestecat… m-am învârtit pe acolo vreo juma de oră nehotărâtă, pentru că dacă ar fi fost după mine cumpăram tot magazinul şi mă mutam acolo. Până la urmă am ieşit cu braţele pline… mi-am luat două pungi de macaroons, două de marshmallows şi una de jelly beans. Dacă vă întrebaţi, toate au fost mai mult decât delicioase. Mă gândesc serios la varianta de a le scrie un referat celor de la Sugar! să îşi extindă afacerea şi în Cluj 😀

 

Până la urmă, după atâtea delicii una după alta, am reuşit să găsim barul pentru care venisem de fapt: Boutiq' Bar. Dacă vă amintiţi, era pe locul 2 în lista lui Marian cu baruri în care îşi doreşte să ajungă, locul 43 în top 50 cele mai bune baruri din lume în 2012. Nu am fost dezamăgiţi. În primul rând, raportul barmani-clienţi era unul foarte decent, în sensul că mi s-a părut că erau destul de mulţi barmani pentru un local destul de mic. Am înţeles că mai era şi la subsol o încăpere, cu un alt bar. Ne-a încântat destul de tare şi barul în sine şi uneltele folosite, pe care le-am inspectat cu atenţie (eu m-am îndrăgostit de o răzătoare minusculă, care era folosită pentru garnish-uri, în timp ce Marian era fascinat de o sticlă de sifon). Fiecare client era servit imediat ce se aşeza pe scaun, iar barmanii erau foarte deschişi şi sociabili, şi deşi erau mereu în mişcare, aveau timp să schimbe câteva vorbe cu fiecare. Noi ne-am simţit acolo ca acasă, nu mă aşteptam să ne găsim atât de repede prieteni în Budapesta 🙂 Ah, şi am băut (printre altele) un shot de ceva băutură care conţinea şi ardei iute (de ăla roşu), prima băutură picantă din viaţa mea, şi acuma îmi arde limba când îmi amintesc. Iar în paharele de apă pe care le-am cerut ne-au pus şi felii de castraveţi, prin urmare un bar care se respectă.

A doua zi în Budapesta ne-am încheiat-o minunat 🙂 Mai am doar una despre care să vă povestesc, în articolul următor.

Budapesta – Grădina Zoologică

Budapesta – Grădina Zoologică

Vă povesteam cât de tare mi-am dorit să văd Grădina Zoologică şi cât de mare a fost dezamăgirea atunci când am văzut ce tare plouă. După ce ne-am încălzit puţin la Muzeul de Artă, am hotărât să facem totuşi efortul să vedem şi Grădina, chiar şi aşa, pe ploaie. Frica mea cea mai mare în această privinţă era că nu voi apuca să văd nici un animal, că se vor ascunde toate de ploaie.

Din fericire n-a fost cazul, pentru că aproape toate cuştile aveau şi un spaţiu de interior, astfel încât puteam să stăm liniştiţi şi feriţi de ploaie şi să ne bucurăm de ele. Am pierdut cam 4 ore aici, dar a fost o experienţă de neuitat.

Read More Read More

Budapesta – Muzeele de sâmbătă

Budapesta – Muzeele de sâmbătă

Ce mi-am dorit să văd cel mai mult în Budapesta a fost Grădina Zoologică, pe care mi-am propus-o pentru ziua de sâmbătă. Dar dimineaţa m-am demoralizat complet când am văzut vremea de afară: ploua mocăneşte. Cum n-aveam decât un weekend la dispoziţie, am zis să înfruntăm condiţiile meteorologice nefavorabile şi să vedem ce se poate. Până la urmă am ajuns să vedem şi Grădina Zoologică tot în acea zi, însă despre ea vă voi povesti în alt articol. Astăzi o să vă spun despre cele trei muzee pe care le-am văzut în acea sâmbătă ploioasă.

Read More Read More

AWSOM Powered