Browsed by
Category: Sibiu



O sâmbătă de vară în Sibiu

O sâmbătă de vară în Sibiu

Deși suntem aproape în decembrie, mai am totuși o singură poveste despre azi-vară de spus, mai exact despre o sâmbătă la început de septembrie. Îmi doream de foarte mult timp să merg în Sibiu, ne oprisesem în el o singură dată să mâncăm, într-o seară de iarnă când ne întorceam din București. În sâmbăta asta despre care vă povestesc, voiam să facem un road trip, nu știam exact unde, dar după ce ne-am înșirat unul altuia câteva opțiuni în jurul Clujului, am realizat amândoi că voiam să mergem într-un oraș, deci era oportunitatea perfecă să vedem în sfârșit Sibiul.

Am pornit de dimineață și am ajuns în jur de ora 12, loc de parcare am găsit destul de ușor pe strada 9 Mai (efectiv m-am plimbat pe Google Maps să văd cum se numește). Am mers apoi printre străduțe pietruite și case colorate și am urcat prin Piața Aurarilor până în Piața Mică.

20160903_131227-medium20160903_131415-medium20160903_131629-medium20160903_131612-medium

Am prins și ceva târg, ne-am plimbat puțin printre tarabe și apoi ne-am oprit la Nod să bem o cafea (ne-a recomandat cineva locul și cafeaua a fost bună). Nu aveam nici un plan, dar în timp ce ne sorbeam cafeaua, am observat Muzeul Farmaciei chiar lângă noi, așa că am zis că de ce să nu începem de aici?

Am intrat în muzeu și am fost întâmpinați de două doamne foarte simpatice. De la ele am aflat că ne putem lua bilet unic de vizitare, adică un bilet care costă 45 lei și cu care putem vizita nu doar Muzeul Farmaciei, ci încă alte 7 muzee. Nu am reușit să le vizităm pe toate pentru că am stat doar o zi, dar mi-am calculat ulterior dacă mi-am scos banii pe cele vizitate și da, pot să zic că am ieșit mai ieftin cu biletul unic, deci merită (dacă stați un weekend întreg cu atât mai mult).

Muzeul Farmaciei a fost deschis în anul 1972 și conține peste 6600 de piese. Este singurul muzeu în care am avut voie să facem poze (în celelalte am fi putut contra unei taxe care mie sincer mi s-a părut prea mare, 120 lei parcă). Este un muzeu relativ mic, dar mi-a plăcut foarte mult, am văzut multe piese vechi, unele foarte valoroase și mi s-a părut destul de inspirațional. Știu că există un muzeu al farmaciei și în Cluj, nu am reușit niciodată să-l vizitez din cauza programului de vizitare imposibil. Mă mulțumesc cu acesta din Sibiu care e foarte bine organizat.

20160903_141238-medium20160903_141245-medium

20160903_141250-medium20160903_141255-medium20160903_141401-medium20160903_141411-medium

Mai departe am ales Muzeul de Istorie Casa Altemberger care cred că a fost preferatul meu dintre toate cele vizitate. Este o clădire mare care cuprinde multe secțiuni, din fericire este un domn simpatic acolo care te îndrumă. Partea mea preferată a fost zona preistorică, mi-a plăcut foarte mult cum a fost recreată atmosfera și mi s-a părut ușor de înțeles cum trăiau oamenii în acea vreme, care e de altfel motivul principal pentru care aleg muzeele de istorie. În rest îmi amintesc că am mai vizitat câteva săli cu arme, un fel criptă și un tezaur. Aici am găsit și un domn, dintre cei care supraveghează sălile, care chiar ne-a povestit multe lucruri despre obiectele de acolo, ceea ce am apreciat.

20160903_152717-medium

Mai departe am vizitat Palatul Brukenthal care a inclus Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Românească, Muzeul de Artă Contemporană, Expoziţia de Ghipsuri, Cabinetul de Stampe, Cabinetul de Cartografie şi expoziţia Gothic. Cele două galerii de artă sunt super frumoase și chiar merită vizitate. Amândouă sunt foarte mari și au multe, multe picturi, printre care unele foarte valoroase. Cele pe care le rețin cel mai bine sunt cele ale lui Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu sau Ştefan Luchian, poate pentru că am învățat despre ele la școală, în generală, așa că a fost impresionant să le văd în realitate. Și Muzeul de Artă Contemporană mi s-a părut foarte fain, chiar am stat la fiecare piesă și am încercat să o înțeleg, mi s-au părut foarte interesante. Peste Expoziția de Ghipsuri și Cabinetul de Stampe am trecut repede, mi s-au părut cam plictisitoare, iar celelalte două mi se par niște improvizații. Cel mai dezamăgitor mi s-a părut Cabinetul de Cartografie, unde nici măcar nu era vreo hartă, doar niște texte despre muzeu. Măcar am putut vedea grădina interioară care e drăguță.

20160903_153159-medium20160903_161712-medium20160903_161715-medium20160903_162855-medium

Am mai făcut o scurtă oprire la o expoziție temporară cu reptile, de unde chiar n-am poze, iar apoi ne-am plimbat puțin prin zonă, printre tarabele din Piața Mare, am văzut și o catedrală, toate astea în încercarea de a găsi un loc în care să mâncăm.

20160903_142342-medium20160903_142529-medium20160903_142723-medium20160903_162901-mediumAm ales întâi un restaurant de pe TripAdvisor cu review-uri pozitive, dar pe când am ajuns acolo am văzut meniul afișat la intrare și prețurile erau mai mult decât extravagante (adică toate restaurantele din centrul Sibiului mi s-au părut scumpe oricum, dar ăsta era exagerat). Apoi mi-am amintit de un alt restaurant care mi-a fost recomandat mai demult de niște prietene, am mers acolo dar era ceva nuntă. Ne-am întors în Piața Mică și ne-am așezat la întâmplare pe o terasă unde am așteptat în jur de 20 de minute și nici măcar nu ni s-au adus meniurile. Eram deja foarte obosiți și destul de înfometați, până la urmă ne-am oprit la Crama Sibiană, adică fix locul în care am mâncat anul trecut, unde aveau un meniu super plictisitor, dar măcar aici ne-a servit cineva și mâncarea a fost cât de cât ok.

Mi s-a părut că Sibiul stă foarte bine la capitolul atracții turistice și muzee, mi-au plăcut majoritatea dintre cele pe care le-am vizitat, mi s-a părut faină ideea cu biletul pentru toate, am văzut niște lucruri faine. Mi se par frumoase și piețele (cred că trebuie să fie super târgul de Crăciun, o dată trebuie să-l vizitez și pe el), clădirile și străduțele. La capitolul mâncare și servicii în restaurante, stă foarte prost, cel puțin din punctul de vedere a unui turist care nu a apucat să facă cine știe ce research înainte. Dar mă bucur că am putut să-l bifez în sfârșit și pe ăsta pe lista de vizitate.

Jurnal de weekend

Jurnal de weekend

Ne-am intors dupa scurta noastra excursie de weekendul asta. Despre drumul inspre Campulung nu am sa va povestesc foarte multe, deoarece ne-am imbarcat in masina pe la ora 5 dimineata, cu vreo 4 ore dormite, asa ca dupa ce am trecut de Sighisoara m-a cam luat somnul. De acolo am adormit sprijinita de umarul lui Marian, cu scurte pauze de trezire cand ne opream pe la o benzinarie sa mancam un sandvici.

Singura perioada in care am ramas cu ochii deschisi a fost dupa ce am trecut de Brasov, locatie pe care am vazut-o de multe ori pana acum, dar oricat de des as vedea muntii sau marea, tot nu ma pot satura de unele privelisti. O singura oprire de "cascat ochii" am facut, in zona Rucar.

Am ajuns la destinatie pe la ora 11 jumate, ne-am cazat, am stat pe terasa pensiunii pana ni s-au eliberat toate camerele (undeva pe la 14) si apoi somn de voie. Iar cand ne-am trezit, am mers la nunta pentru care veniseram pana acolo. Asadar, nu va pot povesti prea multe despre Campulung, ca n-am vazut mare lucru din el, decat centrul. Pare un orasel mic si foarte viu. Poate mi s-a parut asa pentru ca-i vara si studentii sunt plecati din Cluj, deci pe aici e mai liniste decat de obicei.

Cel mai spectaculos de departe a fost drumul de intoarcere. Ne-am hotarat sa o luam pe Transfagarasan, pentru ca trei dintre noi (din patru cati eram in masina) nu mai fuseseram niciodata. Prima noastra oprire a fost barajul Vidraru. Superba locatie, mai putin un aspect: semnul ala cu "Ceresit" care strica tot peisajul (se vede mic in prima poza, din fericire in poze prea mic sa deranjeze, in realitate e imens).

Am urcat in continuare pe Transfagarasan si credeti-ma ca la un moment dat mi s-a facut pielea de gaina, si nu de la frig. Ma bucur sincer ca inca mai exista locuri atat de frumoase in Romania, sa imi pot incanta si eu privirile fara sa zbor 12 ore cu avionul. Si ma refer la locuri frumoase pe care nu le-am vazut inca. Am mai facut o oprire la cota 1690, la ceva cascada.

Ultima oprire, la cota 2034, Lacul Balea. Breathtaking. Intr-o parte lacul, in cealalta parte muntii si soseaua curbata care se vede foarte interesant. Aici am stat putin mai mult, ne-am asezat sa admiram peisajele, am mancat porumb copt, halvita si mure si mi-am imaginat cum e sa te cazezi la pensiunile de acolo si sa te trezesti in fiecare dimineata cu o astfel de panorama. Poate o sa incerc odata. Ah, si am vazut niste acadele rosii in forma de cocosi care mi-au adus aminte de copilarie… ne aducea bunica, dar in forma de iepurasi. Nu stiu ce denumire au, stiu doar ca imi placeau mult. Nu credeam ca mai exista undeva. Am vrut sa-mi cumpar unul, dar mi-am dat repede seama ca ma vor durea dintii ingrozitor dupa si am vrut sa ma salvez de la tortura.

Daca planificati o plimbare prin tara, neaparat de bifat Transfagarasanul pe lista de "vizite". Merita.

AWSOM Powered