Browsed by
Category: Prahova



Road Trip: Castelul Cantacuzino și Salvador Dali

Road Trip: Castelul Cantacuzino și Salvador Dali

Castelul Canacuzino s-a deschis pentru public destul de recent, în 2008, motiv pentru care și eu am auzit despre el abia acum. Iar ca să fiu complet sinceră, am auzit pentru început de expoziția Welcome Into My Brain al lui Salvador Dali și abia apoi unde se ține. Expoziția aceasta este temporară, până în 4 octombrie, deci ne-am planificat demult să venim în septembrie prin zonă ca să o prindem.

Am ajuns la castel pe la ora 16 jumate și am descoperit că tururile aici nu doar că începeau din oră în oră, dar locurile erau limitate pentru fiecare tur. Prin urmare, noi am prins locuri doar la cel de la ora 18.

Castelul în sine este frumos pe exterior, dar mai ales parcul care îl înconjoară.

Tot aici în curte am găsit "indicii" despre expoziția lui Dali, pornind de la exponate inspirate din piese sale cele mai celebre, ceasul curgător, oul, buzele-canapea etc., la restaurantul destul de fancy cu meniu inspirat din suprarealism și mai ales de micul cinematograf în aer liber, unde puteai urmări un documentar despre celebrul artist. Noi ne-am uitat la ceva din el, mai ales ca să treacă vremea mai repede până începea turul.

După încă puțin timp pierdut prin parc, am început turul. Prima parte a turului a fost parterul castelului, unde am învățat câte ceva despre familia Cantacuzino, despre care vă zic cu un pic de rușine că nu știam mare lucru. A fost o lecție de istorie bine venită. Doamna care ne-a fost ghid a vorbit frumos și clar (la microfon, yey), dar un pic cam… învățat pe de rost. Dacă vii aici direct de la Peleș cum am făcut noi, interior castelului Cantacuzino pare puțin… sărac. Este nemobilat (deși sunt expuse vreo două fotografii cu mobila, să vedem măcar cum arăta), iar comuniștii au mai dat și cu un strat de vopsea într-o culoare care mie mi s-a părut un pic nepotrivită. Însă putem vedea alte lucruri frumoase, cum ar fi decorații pe pereți, tavanele impresionante, vitralii frumoase, șeminee și terasa cu coloane frumos sculptate și o vedere superbă de care ne-am îndrăgostit.

Aici am fost cam aiurită și mi-am dat seama destul de târziu că aveam voie să fac fotografii și înăuntru, așa că nu sunt cele mai reușite, dar cel puțin vă pot arăta niște detalii.

După ce am terminat cu parterul am urcat la etaj unde ne aștepta expoziția lui Salvador Dali. Aceasta nu conține însă picturi celebre, ci schițe după romanele Tricornul, Bătrânul și Marea, Divina Comedie, Pantagruel, Faust și desene pentru cărțile de Tarot. Oricum, fiind fani Salvador Dali și eu și Marian, a fost o oportunitate bună să vedem geniul său mai îndeaproape. Aici am avut un alt ghid, o doamnă care mi-a plăcut mai mult, mi s-a părut că a vorbit mai liber, însă un pic cam obosită după cum ea însăși ne-a spus, deci poate nu la fel de înflăcărată cum ar fi fost în mod normal.

În prima încăpere avem schițe după Tricornul și după ce ghidul ne-a povestit atât poemul cât și semnificația câtorva dintre motivele lui Dali, mi-a fost destul de ușor să le înțeleg sensul. Nu le-am fotografiat pe toate, doar câteva să vă faceți o idee.

Apoi au urmat cărțile de tarot, pe care Dali le-a desenat pentru soția lui Gala, care era pasionată de cititul în cărți. În această parte ghidul ne-a povestit și despre iubirea dintre Dali și Gala.

Urmează apoi Divina Comedie, care este și încăperea cea mai mare, cu cele mai multe tablouri, semn că a fost un proiect important pentru Dali.

Pantagruel (Visele Bizare) este încăperea care pe mine m-a fascinat cel mai tare, din două motive. Unul, pentru că aceste schițe au o cromatică foarte vie și doi, pentru că sunt șocante și foarte erotice.

Schițele pentru Bătrânul și Marea nu m-au încântat la fel de tare, sunt mai simpliste, însă din câte am înțeles acestea au fost desenate printr-o tehnică diferită, pe metal.

Însă cea mai valoroasă piesa din întreaga colecție este această schiță după Faust:

Iar singurul tablou din expoziție a fost acesta:

Am terminat destul de târziu cu castelul Cantacuzino și am ajuns să ne cazăm în Brașov abia pe la 21. Plănuiam să ieșim la un bar hopping prin Brașov noaptea și să am trei articole pentru voi despre acest road trip, însă insolația de care v-am povestit articolul trecut m-a făcut să rămân în pat pentru tot restul serii, deci nu am apucat să vizităm orașul mai deloc de data aceasta.

Road Trip: Castelul Peleș

Road Trip: Castelul Peleș

Deși este unul dintre cele mai importante obiective turistice din România, noi vedem castelul Peleș pentru prima dată. Din exterior l-am mai văzut în clasa a 5-a într-o excursie, însă pe atunci era închis pentru renovări, deci am vizitat doar Pelișorul.

Am pornit din Cluj pe la ora 7 dimineața, ne-am oprit doar la o benzinărie din Sighișoara să ne luam micul dejun și am ajuns în Sinaia pe la ora 13. Drumul principal care ducea către castelul Peleș era închis și în locul lui nu era nici un fel de indicator sau îndrumare pe unde am putea-o lua. Așa că ne-am lăsat mașina acolo într-o parcare cu plată și am început să o luăm pe jos, întrebând din om în om. Strategia a fost bună și nu prea, în sensul că am ajuns, dar am ocolit mult. Nu știu, zic și eu, niște indicatoare ar fi ajutat. Era și un soare arzător și mult de urcat și am o oarecare bănuială că pe drumul ăsta am făcut eu o mică insolație, care însă nu și-a făcut de cap decât seara. Faza "amuzantă" e că, atunci când am ajuns sus, ne-am dat seama că am fi putut veni cu mașina.

Castelul Peleș e absolut superb, cu toată curtea care îl înconjoară. Am putut face doar poze exteriorului, în interior am fi putut doar pentru suma modică de 32 de lei, pe care eu nu sunt dispusă să o dau ca să fac niște fotografii cu telefonul (nu mi-am luat aparatul cu mine).

Mi-a plăcut însă faptul că aici au fost destul de bine organizați. Aveam de ales fie într-un tur mai ieftin care acoperea doar parterul, sau unul mai scump pentru parter + etajul 1. Noi am ales varianta a doua, dacă tot am venit până aici merita să vedem tot, nu? Tururile începeau din 15 în 15 minute cu un ghid, însă aveai și opțiunea de a lua un audio-ghid pentru mai multă independență. Noi am rămas la ghidul clasic.

Nu am așteptat prea mult până a început turul, iar primul pas după verificarea biletelor a fost să ni se dea ciorăpei de plastic să-i punem peste pantofi, ceea ce mi s-a părut o idee bună. Ghidul nostru a fost o doamnă simpatică care ne-a povestit multe lucruri interesante atât despre castel, cât și despre familia regală.

Interior castelului este absolut impresionant, în special dacă stai să te gândești cât de modern era pentru vremea lui, având sistem de încălzire, de aerisire (nu are geamuri), chiar și aspirator, băi foarte actuale aș zice. Plus alte lucruri pe care ți le dorești de la un castel, cum ar fi uși și pasaje secrete, mobilă somptuoasă, colecție de arme și armuri etc. Sunt și multe tablouri, însă din câte am înțeles toate sunt reproduceri.

A fost chiar o vizită impresionantă și îmi pare rău că de data aceasta timpul nu ne-a permis să vedem și Pelișorul, dar sigur ne vom reîntoarce în zonă și pentru el.

AWSOM Powered