Browsed by
Category: Bar



Bar – Orașul Vechi

Bar – Orașul Vechi

V-am povestit data trecută câte ceva despre Fortăreața din Bar, însă acum aș vrea să vă spun despre orașul vechi în sine. După surpriza oarecum neplăcută pe care am avut-o în Sutomore, cu mulți oameni și multă gălăgie, nu chiar ce îmi doream eu de la o vacanță, când am ajuns în Bar am avut senzația că acesta e raiul. Atât de frumos, de îngrijit și mai ales, atââât de multă liniște. M-am bucurat enorm că am venit aici, deși nu mă pregătisem neapărat de acasă pentru asta.

Orășelul e oarecum în pantă, pentru că urcă spre Fortăreață, dar e genul acela de oraș pietruit, vechi, fermecător. Deși plin de magazine de suveniruri, fructe și uleiuri, plin de restaurante și turiști, simțeam că e liniște deplină și că pot în sfârșit să respir relaxată, ca în vacanță.

După ce am vizitat Fortăreața, abia am așteptat să ne așezăm undeva să mâncăm. Am ales restaurantul de pe locul 1 pe TripAdvisor în Bar și anume Kaldrma. În partea de sus a orașului, este un restaurant de inspirație turcă (sau mai bine zis otomană), ca mai toate de prin zona asta. Dar turcesc într-un sens fain și stilat. Cu covorașe multicolore cum se găsesc și la noi la țară, multe perne pe băncuțe și acoperișul terasei fiind de fapt o vie cu struguri.

Servirea a fost impecabilă bineînțeles și ne-au adus ospătarul care știa engleză, un băiat de 16 ani, căruia nu i-aș fi dat nici atât. Localul nu servește alcool deloc, cu toate că mi-ar fi fost poftă de un vin alb tot holbându-mă la strugurii de mai sus. Dar m-am limitat la o limonadă, care a fost destul de basic așa, nici nu i-am mai făcut poză. La capitolul mâncare am decis să avem o experiență adevărată dacă tot suntem aici, așa că am ales meniul de degustare pentru două persoane. Astfel am avut ocazia să încercăm mai multe feluri.

Am început cu o salată de legume și un platou de caș local cu ulei de măsline. Cine mă cunoaște știe că eu nu mă ating de castraveți și ardei, așa că eu am luat doar roșiile din salată, însă cașul ăla a fost excelent.

La felul doi am avut un fel de mâncare de vinete cu sos de roșii

Apoi au urmat ardeii umpluți și sărmăluțele în foi de viță. La ardei eu am mâncat doar umplutura, dar în mod surprinzător mi-au plăcut foarte mult sărmăluțele, cu toate că mie în mod normal nu îmi plac. Însă astea au fost extrem de aromate.

Apoi a urmat ceva carne de miel cu orez parcă și murături

Iar la desert am avut un fel de prăjitură în miere. Știu, calitate pozei nu-i foarte ok, dar e singura pe care o am. Despre asta tot ce îmi amintesc e că a fost extrem de dulce, eu n-am putut să o termin. Dar dacă sunteți fani baclava ar putea fi pe gustul vostru.

Marian a încercat și cafeaua turcească, care de altfel e singura cafea ok pe care o poți găsi în Muntenegru.

Cred că e inutil să mai zic că mi-a plăcut foarte mult în Bar. Atât de mult de fapt, încât în ultima seară, deși plănuisem să vizităm Budva, am preferat să revenim aici să luăm cina. De data aceasta însă ne-am oprit la un alt restaurant și anume Konoba Bedem. Și el e pe locul 1 pe Tripadvisor, dar la Stari Bar și fizic e așezat chiar lângă Kaldrma. Chiar și arată asemănător, la prima vedere ai impresia că e același local.

Doar că aici mi-au făcut cu ochiul peștele și fructele de mare. Inițial o caracatiță la grill, însă ospătarul, foarte de treabă, mi-a explicat că la ei toate produsele sunt proaspete, așa că din păcate unele se mai termină, printre ele și caracatița mea. Apoi mi-am dat seama că nu mâncasem încă pește vacanța asta, așa că mi-am luat un biban, care cred că a fost cel mai proaspăt și bun pește de care îmi amintesc cel puțin. Marian a încercat un kebab.

Nici cu deserturile nu mai stăteau așa bine, aveau doar unul disponibil. Ospătarul ne-a explicat că e un fel de prăjitură cu caramel, eu aș zice că-i un orez cu lapte. Dar a fost super bun oricum. Și am încheiat din nou cu o cafea turcească, de data asta mi-am luat și eu una.

Între cele două localuri, mâncarea celui de-al doilea a fost mai pe gustul meu. Însă ne-am simțit excelent în amândouă, au fost niște escapade binevenite și dacă treceți prin zona litoralului în Muntenegru, vă recomand să treceți și prin Stari Bar, nu atât de popular pentru turiști ca zona Budva sau Kotor, dar curat, civilizat, fermecător.

Fortăreața Stari Bar

Fortăreața Stari Bar

Despre Bar nu am știut mare lucru înainte, văzusem doar în treacăt o recomandare pe Tripadvisor că dacă ești în Sutomore trebuie să vizitezi și orașul vechi din Bar, pentru că e aproape. Într-adevăr, e la doar 15 minute distanță cu mașina, așa că într-o după masă ne-am setat rapid GPS-ul spre această destinație și am pornit. Noroc cu GPS-ul ca să zic așa, pentru că orașul vechi e destul de departe de zona de litoral al orașului Bar, care e un oraș relativ modern. Însă Stari Bar, adică orașul vechi, e ceva deosebit și un pic mai aproape de munte.

Am găsit o parcare mare păzită la baza orașului, costă 1 euro pentru toată ziua. Despre orășelul propriu-zis o să vă povestesc data viitoare, momentan vreau să mă opresesc la principalul obiectiv principal de aici, și anume Fortăreața. Aceasta este aici din secolul 11 și are multe influențe Venețiene și Otomane.

În mare parte Fortăreața este în ruine, însă se lucrează încă la restaurări și anumite clădiri, de exemplu biserica, au putut fi reconstruite. Intrarea a fost 2 euro de persoană parcă și a meritat din plin. Am prins un apus lung și minunat aici, care a pus întreaga fortăreață într-o lumină superbă de care sincer nu m-am mai săturat. Mi-a fost destul de greu să mă limitez la poze, pentru că am multe multe (nu am mai editat pozele pentru că am vrut să le vedeți în lumina în care le-am văzut eu). Cu această ocazie experimentez puțin și cu o nouă mărime a pozelor, sper să fie mai vizibile.

Mi-a plăcut faptul că pe de o parte am putut vedea muntele și pe cealaltă orașul.

Plimbarea noastră prin cetate a durat undeva în jur de 2 ore cred, pe un traseu frumos trasat cu săgeți. Astfel am reușit să vedem totul, am urcat și pe ziduri.

Au fost și mici… muzee să le zicem. Nu știu dacă e chiar corect să le numesc așa, dar încăperi cu exponate foarte vechi, în special vase și coloane.

Mă simt puțin fără cuvinte în fața acestor imagini care vorbesc de la sine 🙂

Ultima fotografie este făcută din cel mai înalt punct în care am urcat, un zid pentru care a trebuit să-mi înfrâng frica de înălțime și să urc pe niște scări abrupte, dar eu zic că a meritat. Iar în depărtare se vede marea și mi s-a părut superb ca din acel punct pot vedea totul: munții, cetatea, orașul și marea.

Nu am mult text în articolul acesta, dar sper să mă iertați pentru că v-am pus poze frumoase. Pentru mine acesta a fost în topul locurilor vizitate în Muntenegru și vi-l recomand 100% dacă vă aflați prin zonă.

AWSOM Powered